Pentru a accesa informațiile destinate profesioniștilor din domeniul sănătății, va rugăm să completați datele dvs. personale în formularul de mai jos
De obicei, spasticitatea este un simptom permanent, care poate varia de la foarte ușor până la debilitant și dureros.
Principalele simptome sunt:
- Tonus muscular crescut
- Reflexe hiperactive
Acestea pot determina:
- Mișcări involuntare care pot include:
- Spasme: contracții musculare involuntare rapide și/sau susținute, care pot împiedica mișcările și uneori pot fi dureroase
- Clonus: o serie de contracții involuntare rapide
- Co-contracții: mișcare involuntară a unui membru sau a unei părți a unui membru în timpul mișcării altui membru/altei părți a unui membru
Contracturi: contracție permanentă a mușchiului și tendonului din cauza unei rigidități severe persistente sau a unor spasme
- Postură anormală care poate genera dificultăți, de exemplu, la poziționarea membrului sau curățarea mâinii
- Deformări ale oaselor și articulațiilor
- Durere
Tipare la nivelul membrelor superioare
Deși poate afecta orice grupă de mușchi, spasticitatea produce adesea tipare posturale stereotipice.
Spasticitatea afectează frecvent mușchii antigravitaționali. Cu alte cuvinte, în zona brațelor, cel mai afectați sunt mușchii flexori (biceps, brahial și brahioradial).
Cele mai des întâlnite tipare clinice ale spasticității membrelor superioare includ:
- Umăr în adducție și rotație internă: brațul este tras înspre corp și îndreptat înspre interior
- Cot în flexie: încheietura și mâna sunt ținute aproape de umăr
- Antebraț în pronație: rotație înspre interior a antebrațului
- Încheietură în flexie: încheietura este îndoită
- Pumn încleștat: degetele sunt ținute strâns în palmă
- Police în palmă: policele este tras în palmă și nu poate fi folosit
Toate acestea pot afecta capacitatea persoanei de a efectua activități zilnice simple, cum ar fi îmbrăcat, mâncat sau apucat, și pot afecta echilibrul, cauzând dificultăți de mobilitate.
Tipare la nivelul membrelor inferioare
Spasticitatea produce adesea tipare posturale stereotipice în funcție de mușchii afectați de tonusul muscular crescut.
După cum s-a menționat mai sus, spasticitatea afectează frecvent mușchii antigravitaționali. Cu alte cuvinte, la nivelul membrelor inferioare, cei mai afectați sunt mușchii extensori.
Cele mai des întâlnite tipare clinice ale spasticității membrelor inferioare includ:
- Șold în flexie: șoldul este flexat, corpul este aplicat în față
- Coapse în adducție: părțile interioare ale coapselor sunt strâns apropiate
- Genunchi în extensie (genunchi rigid): articulație hiperextinsă a genunchiului, gamba este extinsă
- Genunchi în flexie: flexie a articulației genunchiului, gamba este îndoită
- Picior strâmb: mers pe vârfurile degetelor, cu ridicarea călcâiului și flexia întregului picior spre interior
- Haluce ridicat (haluce în extensie): degetul este întins în sus
