Diagnosticarea spasticității

De obicei, persoanele cu spasticitate sunt îndrumate spre mai multe unități de asistență medicală, cu obiective de tratament foarte diferite. În unitățile de tratament al accidentelor vasculare cerebrale sau de terapie intensivă și în alte secții de spital, principalul obiectiv este salvarea vieții pacientului. După această fază acută, se pune accent pe reabilitarea și îngrijirea generală a pacientului. Însă dacă pacientul este trimis la un centru de îngrijire medicală, se acordă, în general, numai îngrijire de bază.

Spasticitatea post-AVC este de obicei diagnosticată și tratată în centrele de reabilitare, unde numeroși experți, precum specialiști în reabilitare, ergoterapeuți, fizioterapeuți, logopezi, psihologi, asistenți sociali și asistenți medicali colaborează pentru a oferi pacienților diverse opțiuni de tratament.

DIAGNOSTIC

Diagnosticul de spasticitate se bazează în principal pe evaluarea clinică care ar trebui să includă:

• Antecedentele clinice
• Examinarea fizică
• Evaluarea reflexelor miotatice (de exemplu, reflexele osteotendinoase, contracțiile musculare involuntare provocate de întinderea mușchiului în urma unei lovituri ușoare pe tendonul care leagă mușchiul de os)
• Evaluarea mișcărilor pasive și active
• Controlul funcțiilor, de exemplu, îngrijire, mâncat, dormit, îmbrăcat, așezare, ridicare în picioare sau mers.

O evaluare corespunzătoare a stării clinice și neurologice a pacientului este esențială în elaborarea unui plan de tratament eficient, cu obiective realizabile.Suspiciunea de spasticitate se bazează pe antecedentele unei afecțiuni neurologice și pe o postură anormală specifică. Aceasta este confirmată apoi dacă pacientul prezintă o rezistență ridicată la mișcările pasive, care crește odată cu viteza și poziționarea tipică a membrelor din cauza unui tonus muscular crescut.

Diagnosticul nu este complicat pentru specialiști în reabilitare, însă, din păcate, numeroși alți specialiști nu sunt instruiți și, prin urmare, nu recunosc simptomele sau, atunci când le recunosc, nu văd potențialele beneficii ale unui tratament adaptat.

Caracteristicile spasticității ar trebui evaluate pentru fiecare pacient în parte, punând accentul pe trei aspecte:

• Dificultățile motorii generale
• Capacitatea de a controla mușchii
• Modul în care rigiditatea musculară sau orice contracturi amplifică problemele funcționale

Tiparul clinic este deosebit de important, deoarece ajută la identificarea mușchilor afectați de spasticitate și, prin urmare, la stabilirea unui tratament adecvat.

Cele mai frecvente instrumente de diagnosticare sunt:

• Blocajele nervoase: anestezierea locală tranzitorie a nervului(ilor) pentru a evalua implicarea mușchilor într-un anumit tipar spastic
• Electromiografia: pentru a evalua activitatea mușchilor în timp ce pacientul efectuează o mișcare sau o sarcină prin intermediul unor electrozi externi

Scale de evaluare

Se pot folosi și alte scale pentru a evalua consecințele spasticității asupra activităților zilnice, cum ar fi Scala de Evaluare a Dizabilității, care determină deteriorarea funcțională asociată spasticității; Scala Eforturilor Fizice ale Îngrijitorului, care evaluează impactul spasticității din perspectiva eforturilor fizice ale îngrijitorului sau Scala Categoriilor Funcționale de Ambulație, care evaluează dependența privind mersul.

Scala Ashworth

• Evaluarea rezistenței la întindere în cazul mișcării pasive a unui membru
• Determinarea cantitativă a tonusului muscular
• Utilizată frecvent pentru pacienții cu spasticitate
• Evaluează tonusul muscular pe o scală cu 5 puncte (de la 0 la 4)
• Evaluează gradul de independență și capacitatea de ambulație a pacientului

Scala Ashworth Modificată

• Este o modificare a Scalei Ashworth pentru a face diferența între spasticitatea ușoară și cea moderată
• Evaluează tonusul muscular pe o scală cu 6 puncte

Scala de Evaluare a Dizabilității

Scala de Evaluare a Dizabilității determină deteriorarea funcțională, poziția membrelor și durerea

Scala de Evaluare a Dizabilității constă în patru domenii funcționale, fiecare dintre acestea evaluate de pacient pe o scală de la 0 la 3:

• Igienă
• Îmbrăcat
• Poziția membrelor
• Durere
  Scorul total se calculează adunând scorurile pentru cele patru domenii, obținându-se un scor final între 0 și 12

Scala Categoriilor Funcționale de Ambulație

Evaluează gradul de independență și capacitatea de ambulație a pacientului.
Pacienții sunt evaluați în funcție de gradul cel mai mare de independență funcțională și capacitatea de ambulație.
Evaluarea este realizată de un medic pe o scală cu 6 puncte:

•  Nivelul 0 = Nefuncționalitate
•  Nivelul 1 = Pacientul are nevoie de asistență fizică pentru ambulație, grad ridicat de dependență
•  Nivelul 2 = Pacientul are nevoie de asistență fizică pentru ambulație, grad scăzut de dependență
•  Nivelul 3 = Pacientul are nevoie de supraveghere pentru ambulație
•  Nivelul 4 = Independență (doar pe suprafețe plane)
•  Nivelul 5 = Independență

Scala Eforturilor Fizice ale Îngrijitorului

Măsoară impactul spasticității membrelor superioare din perspectiva eforturilor fizice ale îngrijitorului

Scala Eforturilor Fizice ale Îngrijitorului include patru domenii:

• Curățarea palmei
• Tăierea unghiilor de la mâini
• Îngrijirea axilei
• Trecerea brațului afectat printr-o mânecă

Fiecare domeniu este evaluat de îngrijitor pe o scală de la 0 (nu necesită efort din partea îngrijitorului) la 4 (efort maxim din partea îngrijitorului), în ziua cea mai dificilă din săptămâna precedentă

Scorul total se calculează adunând scorurile pentru cele patru domenii și împărțind apoi la numărul domeniilor la care s-a răspuns ((∑ scoruri domenii)/numărul domeniilor la care s-a răspuns)

Scala de Realizare a Obiectivelor

• Scala de Realizare a Obiectivelor urmărește definirea unor obiective realiste și măsurabile
• Fiecare pacient și echipă medicală identifică două obiective personale și realiste pentru fiecare dintre membrele tratate la fiecare vizită de administrare a injecției cu toxină botulinică
• De asemenea, sunt stabilite importanța și dificultatea atingerii fiecărui obiectiv
• Medicii calculează scorul aferent Scalei de Realizare a Obiectivelor pentru fiecare ciclu de injecție la următoarea vizită de administrare a injecției utilizând o scală cu 5 puncte:
  • -2 = mult mai puțin decât s-a estimat
  • -1 = mai puțin decât s-a estimat
  • 0 = nivelul estimat de realizare a obiectivelor
  • +1 = puțin mai bine decât s-a estimat
  • +2 = mult mai bine decât s-a estimat