Cauzele spasticității

Spasticitatea este una dintre caracteristicile sindromului piramidal

Sindromul piramidal este cauzat de o leziune a uneia (sau a mai multor) zone ale sistemului nervos central care controlează mișcările voluntare. Sindromul piramidal poate fi împărțit în două mari grupuri de fenomene:

• Negative: se referă la ceea ce se pierde, cum ar fi funcțiile motorii, forța și controlul motor
• Pozitive: caracterizate prin hiperactivitate musculară, cum ar fi:
• Spasticitate
• Hiperreflexie: amplificarea reflexelor miotatice
• Clonus: mișcare necontrolată a unei părți a unui membru, în special a gleznei
• Co-contracții: contracții involuntare ale unui membru sau ale unei părți a unui membru în timp ce persoana mișcă o altă parte a unui membru, de exemplu, adducția umărului în timpul mersului
• Spasme musculare

Unele simptome ale sindromului piramidal pot fi ușor confundate cu spasticitatea. Nu este un lucru neobișnuit ca pacienții care prezintă alte simptome ale sindromului piramidal să fie diagnosticați cu spasticitate. Dar care sunt cauzele spasticității? Leziunea sistemului nervos central care stă la baza sindromului piramidal este adesea asociată cu una dintre următoarele boli:

• Accident vascular cerebral
• Scleroză multiplă
• Paralizie cerebrală
• Traumatism cranio-cerebral și/sau leziune a măduvei spinării
• Tumoră cerebrală
• Leziuni cerebrale cauzate de:
  • Hipoxemie
  • Encefalită: inflamație a creierului
  • Meningită: infecție a membranelor protectoare care înconjoară creierul și măduva spinării

Severitatea spasticității musculare rezultate depinde parțial de locul în care s-a produs leziunea neuronului motor central.

Accident vascular cerebral

Un accident vascular cerebral se produce atunci când circulația sângelui către o anumită regiune din creier este întreruptă sau puternic diminuată. Dacă fluxul sanguin este întrerupt mai mult de câteva secunde, creierul nu primește suficient sânge și oxigen pentru a-și îndeplini funcțiile. În consecință, celulele nervoase sunt distruse, provocând leziuni de durată.

Există două tipuri majore de accident vascular cerebral:

• Ischemic: un accident vascular cerebral ischemic se produce atunci când o arteră cerebrală este blocată de un cheag de sânge, care s-a format fie în locul în care s-a produs blocajul (ateroscleroză), fie în alte părți ale corpului (embolie arterială)
• Hemoragic: un accident vascular cerebral hemoragic este cauzat de ruperea unor vase de sânge slăbite. Sângele care iese din aceste vase se acumulează și apasă pe celulele nervoase din jur

În funcție de regiunea creierului care este afectată, un accident vascular cerebral poate cauza o mare varietate de simptome, cum ar fi:

• Incapacitatea de mișcare a membrului superior și/sau inferior de pe o parte a corpului (hemiplegie)
• Incapacitatea de a înțelege sau de a formula cuvinte (afazie)
• Tulburări de vedere

Simptomele pot fi:

• Tranzitorii, în cazul unui accident ischemic tranzitoriu ce durează între câteva secunde și câteva ore. Este un semnal de alarmă care necesită un consult de specialitate imediat
• Permanente: de obicei, aceste simptome se ameliorează în timp, în special în cazul stabilirii unui program de reabilitare adecvat

Aproximativ 38% dintre supraviețuitorii unui accident vascular cerebral dezvoltă spasticitate post-AVC.

Scleroză multiplă

Scleroza multiplă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă mielina, învelișul de fosfolipide care înconjoară și protejează neuronii sistemului nervos central (la fel ca izolația unui cablu electric), secretând toxine care provoacă inflamația și umflarea tecii de mielină. Inflamația blochează transmiterea mesajelor prin neuron. De asemenea, sistemul imunitar distruge mielina printr-un proces numit demielinizare. Acest proces distructiv cauzează distorsionarea, încetinirea sau pierderea comunicării electrice dintre neuroni, provocând simptomele asociate sclerozei multiple.

Evoluția sclerozei multiple variază de la un pacient la altul, dar și la același pacient. Pacienții au recurențe, urmate de perioade de remisiune a bolii. După un anumit număr de recurențe, simptomele pot deveni permanente. Scleroza multiplă poate afecta orice parte a sistemului nervos central, de exemplu, creierul, cerebelul sau măduva spinării. Dacă tulburarea afectează regiunile motorii ale sistemul nervos central, conexiunile dintre creier și mușchi sunt perturbate, ceea ce poate duce la spasticitate. Alte simptome frecvente sunt:

• Tulburări de echilibru
• Dificultăți de coordonare
• Disfuncție a vezicii urinare
• Deteriorarea vederii

Paralizie cerebrală

Paralizia cerebrală este cauzată de lezarea centrilor de control motor ai creierului în curs de dezvoltare și poate apărea în timpul sarcinii, în timpul nașterii sau după naștere până la vârsta de aproximativ de trei ani. Lezarea centrului de control motor se poate produce din diferite cauze, cum ar fi:

• Accident în timpul sarcinii
• Consumul de droguri în timpul sarcinii
• Infecții
• Malformație congenitală
• Dezvoltarea anormală a creierului
• Malformații arteriale

Paralizia cerebrală provoacă deficite fizice întâlnite în cazul sindromul piramidal. Echilibrul, postura și coordonarea pot fi, de asemenea, afectate. Alte complicații destul de frecvente sunt tulburările cognitive, convulsiile epileptice și afectarea vederii sau auzului.
Fiecare caz de paralizie cerebrală este unic, având o gamă foarte largă de dizabilități și simptome.

Traumatism cranio-cerebral și leziuni ale măduvei spinării

Traumatismul cranio-cerebral provoacă dizabilități majore și are o rată mare de mortalitate, în special în rândul adulților tineri. Se produce atunci când o traumă bruscă produce o leziune la nivelul creierului și perturbă funcționarea normală a acestuia. Principalele cauze ale traumatismelor cranio-cerebrale sunt căderile, accidentele rutiere și violența.

Traumatismul cranio-cerebral poate avea efecte fizice, psihologice, cognitive, emoționale și sociale profunde. Riscul de deces în faza inițială este destul de mare în cazurile severe. Sindromul piramidal este o complicație frecventă în cazurile moderate sau severe. Prevalența convulsiilor epileptice și a declinului cognitiv este foarte mare la acești pacienți.

Deși este bine protejată de vertebrele coloanei vertebrale, măduva spinării poate fi lezată în multe feluri. Majoritatea leziunilor măduvei spinării se produc ca urmare a unor accidente rutiere, accidentări în timpul practicării unui sport, violenței sau căderilor (predominant la persoanele în vârstă).

Simptomele unei leziuni la nivelul măduvei spinării depind de locul exact unde se produce leziunea și de faptul dacă întreruperea continuității sale este totală sau parțială. În cazul unei leziuni parțiale, pacienții își păstrează controlul funcției segmentelor medulare sub nivelul zonei afectate, în timp ce în cazul unei leziuni totale se pierde controlul funcțiilor medulare controlate de segmentele sublezionale.

Leziunile la nivelul măduvei spinării pot provoca pierderea:

• funcției musculare
• sensibilității sub nivelul zonei afectate
• controlului asupra intestinelor și vezicii urinare
• funcției sexuale normale

Leziunile măduvei spinării în partea superioară a gâtului pot cauza dificultăți de respirație și pot necesita utilizarea unui aparat de respirat sau a unui ventilator.